| Situata intre Europa sud-estica si Asia mica, Marea Neagra este o mare continentala apartinand bazinul atlantic. Tarmul Romaniei la Marea Neagra este de 245 km si cuprinde numeroase statiuni si porturi maritime.La Marea Neagra mai au deschidere si urmatoarele tari : Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia si Bulgaria.
Marea Neagra comunica prin stramtorea Bosfor cu Marea Marmara, stramtoarea Dardanele, cu Marea Egee (Marea Mediterana), iar prin stramtoarea Kerci cu Marea Azov - mare care este o anexa in partea nordica a Marii Negre intre peninsula Crimeea si Rusia. Avand o forma ovala si tarmuri putin crestate exceptie facand peninsulei Crimeea, in partea de nord-vest Marea Neagra are numeroase limanuri iar platforma continentala este foarte extinsa, adancimile crescand in celelalte parti, ajungand in regiunea central-sudica la 2.425 m.Suprafata Marii Negre este de 413.000 km² , adancimea maxima fiind inregistrata langa Ialta de cca. 2206 m.
In Marea Neagra nu intalim foarte multe insule sau peninsule, cele mai cunoscute si importante fiind Insula Serpilor,Insula Sacalinul Mare si cele create de Dunare iar ca peninsule cea mai importanta fiind peninsula Crimeea.
Golfurile Marii Negre precum Burgas, Varna, Sinop, Samsun, Odessa, etc., fie sunt largi un dezavantaj pe timp de furtuna sau colmatate de curentii orizontali, curentii verticali fiind inexistenti ceeace ii ofera Marii Negre originalitate.
De mica amploare , mareele sunt de cca 12cm iar salinitatea in larg inregisreaza valori de 17 - 18 ‰ in comparatie cu alte mari si oceane care au valori de 24 - 34 ‰. Salinitatea Marii Negre in zona litoralului romanesc ajunge la valori cuprinse intre 7 - 12 ‰ .
In Marea Neagra se varsa numeroase fluvii mari, ca: Dunarea, Nistru, Bug, Nipru, Rioni, Kizil-Irmak si de aceea salinitatea ei este scazuta (in medie 20-22 ‰) in comparatie cu cea a oceanului planetar.
Temperatura medie anuala in sectorul romanesc este de +12.5 °C, depasind cu 2 °C temperatura medie a aerului. Iarna temperaturile scad destul de mult, bat frecvent vanturile de nord-vest care provoaca valuri mari foarte periculoase pentru navigatie. In iernile mai reci, in zona litorala nordica Marea Neagra ingheata. Sub influenta vinturilor se formeaza un curent circular, dirijat de linia tarmurilor, care, datorita Peninsulei Crimeea, se impart in doua ramuri inchise: estica si vestica. Un curent de suprafata transporta prin Bosfor apele mai dulci ale Marii Negre spre Marea Mediterana; in adancime se formeaza un curent copmensator, care transporta in sens contrar ape cu salinitate mare. Din cauza lipsei de circulatie verticala, la adincimi mai mari nu patrunde suficient oxigen si predomina hidrogenul sulfurat. |
|
 Din cele mai vechi timpuri Marea Neagra a constituit o cale de legatura prin intermediul careia populatia bastinasa din regiunile pontice a intrat in contact cu cultura miceniana. Incepind din sec. al VIII-lea i.e.n. pe tarmurile Marii Negre colonistii greci (care o numea Pontul Euxin) au intemeiat un numar de orase (Phanagoria, Kimmerike, Apolonia Pontica, Mesembria, Odessos, Callatis, Tomis, Histria, Tyras, Olbia, Chersones, Theodosia, Panticapaion, Dioscurias, Phasis, Trapezunt, Sinope, Heracleea Pontica, etc.) care au avut un important rol economic, politic si cultural contribuind la grabirea procesului descompunerii comunei primitive la triiburile locale. Dupa expeditia lui Pericle in Pont (437 i.e.n.) un rol preponderent in viata economica a bazinului Marii Negre l-a avut orasul Atena. Mai tarziu, in anul 88 i.e.n. regele Pontului, Mitriade al VI-lea, Eupator, devenise carmuitorul sau aliatul tuturor triburilor si popoarelor din jurul Marii Negre (cu exceptia Bitiniei), reprezentand o amenintare serioasa pentru influenta romana in Orient.
La mijlocul secolului I i.e.n., Burebista, conducatorul statului dac incepator, si-a intins stapanirea asupra tarmului stang al Marii Negre, cuprins intre Nistru si Apollonia Pontica. Dobrogea a fost cucerita de romani si inclusa in provincia Moesia in anul 46 e.n. orasele de pe litoralul dobrogean al Marii Negre (Callatis, Tomis si Histria) au intrat astfel in stapinirea Romei, cunoscand o noua perioada de inflorire economica si culturala (perioada romana). Dominatia romana in bazinul Marii Negre a fost continuata de cea romano-bizantina (in secolele IV - VII e.n.), care, pentru a-si mentine stapanirea drumurilor comerciale din Marea Neagra, a trebuit sa infranga rivalitatea statului iranian al Sasanizilor, iar apoi pe cea a cnejilor rusi. Dupa cucuerirea Constantinopolului de catre cruciatii apuseni (1204), pe litoralul de sud al Marii Negre a aparut Imperiul de la Trapezunt. Din aceeasi perioada a inceput si patrunderea negutatorilor genovezi si venetieni, care pana la cucerirea turceasca si-au instituit monopolul comercial in bazinul Marii Negre. La sfarsitul secolului al XIV-lea, inceputul secolului al XV-lea, Marea Neagra constituia hotarul estic al Moldovei si al Tarii Romanesti. Dupa caderea Caffei, trecerea Crimeei sub suzeranitatea turceasca (1475) si caderea Chiliei si a Cetatii Albe in mana turcilor (1484), aproape intreg litoralul Marii Negre se afla in stapanirea Imperiului Otoman. In urma razboaielor ruso-turce din secolele XVIII - XIX, stapanirea turceasca s-a restrans continuu, pana ce, in urma primului razboi balcanic, in 1912, stapanirea asupra tarmurilor Marii Negre de catre statele riverane a capatat aproximativ configuratia actuala |
|
Marea Neagra se intinde pe o suprafata de 413.000 km². Cel mai adanc punct se afla la 2466 m sub nivelul marii. Mareele sunt in general de mica amploare (cca. 12 cm). Salinitatea apei este in larg de 17-18 la mie, fata de 24-34 la mie in alte mari si oceane. in zona litoralului romanesc salinitatea scade si mai mult, in mod obisnuit fiind intre 7 si 12 la mie.
|
|
| |
